Review: Samsung Google Chromebook

februarie 23 13:00 2012

Pe la începutul lui februarie ne-a picat în mînă ultimul laptop – deocamdată o să-l numim generic laptop pînă vedem mai încolo exact ce e – scos anul trecut de Google, în parteneriat cu Samsung şi Acer. Încă n-a ajuns oficial în România, aşa că vreo săptămînă am avut deosebita plăcere de a fi printre primii care se laudă cu aşa ceva pe la serviciu şi pe-acasă. În continuare vom vedea dacă am avut sau nu motive de laudă.

Să facem cunoştiinţă

Aşa cum îi spune şi numele, Chromebook e undeva la intersecţia dintre un netbook şi un browser. Mic, compact, uşor, cu un design MacBook-like, Chromebook bootează în mai puţin de 8-10 secunde oficial şi se închide în 2-3. De reţinut că un timp de bootare mediu este de 40-45 secunde la un computer obişnuit. Spre exemplu, MacBook-ul meu porneşte în 30 sec.

Cu ce se deosebeşte el de genul său proxim? Adică, în afară de faptul că porneşte foarte rapid… Păi, mai întîi îl diferenţiază conceptul. Spre deosebire de celelalte portabile/computere, la Chromebook sistemul său de operare (Chrome OS, bazat pe Linux) are doar rolul de a rula browser-ul (Google Chrome). De fapt, acesta este unul din motivele pentru care şi bootează atît de rapid. Al doilea fiind că e dotat cu un disc SSD, precum cele de la memoriile Flash, şi nu HDD.

There is no desktop

La început mi-a fost greu să mă obişnuiesc cu ideea, însă după vreo jumătate de oră am început să nu mai încerc să minimizez fereastra ca să ajung la desktop. Să nu mai caut cu mouse-ul butonul Start/Explorer (Windows) sau hard-ul şi folderele (Mac OS). Oricît de frustrant va părea iniţial, pe dedesubt nu există niciun desktop. Browser-ul este desktop-ul! Pe care nu-l poţi închide. Poţi da Sign out, comandă care însă te întoarce în meniul principal cu utilizatorii: conturile înregistrate şi un Guest.
Rolul butonului Start/Explore/etc de pe Windows&Mac OS este jucat pe Chromebook de butonul Settings, din dreapta sus în Google Chrome, cel pe care, altfel, utilizatorul obişnuit de browser Chrome îl atinge foarte rar în mod normal. Acolo e Sign out-ul, acolo sînt Bookmark-urile, History, Downloads, comanda Print, Settings-urile propriu-zise, New tab, New Window, Zoom-ul etc. Dar să n-o luăm prea repede, că poate voi n-aveţi nicio treabă şi noi ne grăbim…

Power On

Aşadar, după ce porneşti Chromebook-ul, dacă nu vrei să te dai pe contul implicit Guest (care deschide numai instanţe incognito şi nu reţine nimic după delogare), primul lucru este să dai unAdd user cinstit. Surpriză, nu poţi! “Setaţi matale mai întîi conexiunea la internet”, o să vă apară un mesaj.

Cum adică, fără conexiune la internet nu pot adăuga un user? Păi şi atunci ce fac cu computer-ul ăsta pe care am dat bani – e drept, nu prea mulţi – dacă n-am conexiune la internet? Răspuns: nu poţi să faci foarte multe. Atît pe Guest cît şi, ulterior, pe User înregistrat, poţi face puţine lucruri offline. O să revenim asupra acestui aspect mai tîrziu. De fapt, dacă nu intenţionaţi să aveţi la îndemînă o conexiune la internet, mai bine nu achiziţionaţi acest dispozitiv. Sau vă cumpăraţi modelul cu 3G încorporat. Modele fără 3G suportă conexiune wireless dar şi cu fir (cu placă de reţea pe USB).

Şi acum ajungem la al doilea lucru care îl deosebeşte conceptual pe Chromebook de restul portabilelor. Luaţi un pix şi notaţi – pentru că e important. Chromebook nu este decît un intermediar între voi şi cloud. Ăastaa… între voi şi internet, ca să înţeleagă şi cumătrul meu de la Făurei. Chromebook-ul există fizic numai ca să vă faciliteze accesul către aplicaţiile voastre din mediul virtual. Care sînt acestea? Păi, mai corect ar fi să întrebăm care nu sînt?

Aşadar, să reţinem:

a) Pe Chromebook nu veţi putea/nu veţi avea nevoie să instalaţi niciun program. Mă rog, veţi putea instala extensiile pentru browser-ul Google Chrome. Deci, adio bani daţi pe sistemul Windows plus suita MS Office sau, după caz, adio search pe torenţi după furăciuni. Pe Chromebook îl cumperi, îl porneşti, te loghezi şi începi deja să lucrezi din minutul doi, hai minutul cinci.

b) Pe Chromebook nu veţi putea stoca nimic. Sau, mă rog, veţi putea stoca cîte ceva dacă vă chinuiţi, în limita celor 16 GB. Pe care oricum îi împărţiţi şi cu ceilalţi utilizatori, dacă ei există. Dar nici nu e recomandabil să-l folosiţi ca mediu de stocare, pentru că nu asta e ideea. Ideea e să nu fie nimic salvat pe el. L-ai pierdut sau ţi s-a furat? Nu pierzi documentele, datele etc de pe Chromebook. În loc să te înghesui pe cei 16 GB locali, poţi folosi infrastructura Google pentru a stoca terabiţi întregi de date in cloud. Odată laptopul pierdut sau furat, contul poate fi administrat la distanţă. Adică parolă schimbată, cont suspendat etc. Puteţi vedea Chromebook-ul ca pe un fel de card bancar – un plastic: hoţul îţi ajunge la card, dar nu are bani fizici pe el şi nici nu are PIN-ul. Ideal pentru flota de portabile a unei companii sau pentru sistemele de educaţie informatică din şcoli.

Deci, pe înţelesul utilizatorilor de Windows şi Mac OS, aşa cum sînt şi eu: aici browser-ul este sistemul de operare, plugin-urile browser-ului jucînd rolul programelor instalate dincolo (pe Win+Mac OS). Chromebook nici măcar nu înţelege un format precum .exe. Downloadaţi aşa ceva şi o să vă apară mesajul “To view this file, convert it to a format that’s viewable on the web. For example, you can upload it to Google Docs.” Am păţit.

Dar să ne întoarcem la pornire. Îl porneşti, găseşti un wireless, te conectezi, apoi Add New User. Condiţia lui Add New User este să ai un cont de Gmail. Probabil că îl ai, altfel nu ţi-ai lua un Chromebook de la Google. Dacă nu îl ai, nu-i problemă, ţi-l faci pe loc.

Odată logat, o să ţi se deruleze pe ecran un tutorial de genul “Chromebook-ul pentru to(n)ţi”. O să înveţi cum îl porneşti, cum îl pui în Stand by, cum îl opreşti, cum se foloseşte touchpad-ul, tastatura,scurtăturile de la tastatură (e oarecum diferită faţă de restul, conţine taste noi şi scurtăturile sînt noi), ce e cu iconiţele, cum e cu cloud-ul… mă rog, cam tot. Cu poze colorate, animate şi interactive. Mură-n gură.

Şi, cel mai important, o să afli că tot ceea ce făceai înainte pe un laptop obişnuit, cu programele instalate de mîna ta, poţi face acum şi pe un portabil complet gol, echipat numai cu un browser şi cu un cont pe Google. Şi care costă mult mai puţin.

Chromebook & Cloud vs restul lumii

Păi, ia să vedem, ce am eu în mare pe MacBook-ul de serviciu sau pe desktop-ul meu cu Windows 7 de-acasă şi n-aş putea avea pe un Chromebook din ăsta gol, dar cu acces la internet?

Pe Windows şi Mac OS X: Un client de mail, o suită office (Open Office, respectiv MS Office), un browser (tot Chrome), un client de chat (Yahoo Messenger, Skype), un audio player (iTunes, Winamp), ceva video playere (VLC în principiu), un editor foto/video/audio, un antivirus/antimalware, un client de torenţi (µTorrent), ceva jocuri.

Acum ia să vedem dacă am reuşit să găsesc soluţii similare in-cloud cu Chromebook.

Pe Chromebook&Cloud: Primul lucru pe care l-am făcut a fost să-mi instalez în Chrome-ul din Chromebook plugin-urile fără de care nu ies din casă: LastPass şi Xmarks. Chestiile astea îmi aduc/sincronizează tot timpul bookmark-urile, respectiv parolele. (UPDATE: Între am început să testez noul Sign in to Chrome, care face cam acelaşi lucru.) Apoi, s-o luăm pe rînd.

Avem aşa:

Pentru mail am Gmail, evident. Dacă ai mai multe conturi de mail (eu am) şi dincolo foloseai un client de mail (eu, Mozilla Thunderbird), atunci se presupune că poţi să-ţi forwaredezi conturile secundare către cel principal, în cazul nostru Gmail-ul.

Pentru suita office am Google Docs. Foarte bun, mai ales faza cu Sharing-ul. Şi mai nou, faza cu offline-ul. Adică de curînd ai acces la Docs (Presentations, Drawings, Spreadsheets, Forms, Tables etc) şi neconectat la internet. Însă, poate ne repetăm pe undeva: nu asta e ideea.

Deschidem o paranteză aici pentru a relua ce ziceam mai sus “Ce poţi face cu un Chromebook în modul offline”.
Setezi Start Docs Offline moment în care îţi face copii ale doc-urilor pe mediul de stocare local. Am verificat tăind conexiunea şi, într-adevăr, am avut acces la ele. Dar Read only. Nu Share (inactive, evident), nu Edit, nu Download, nu Create New. Cînd reconectezi şi dai Back to Docs Online, ţi se şterg din local şi se sincronizează la loc cu cloud-ul.
Soluţia Docs Offline e valabilă şi pentru tabletele cu Android, browser-ul Chrome.

Browser-ul e Internet Explorer de la Microsoft… Am glumit, cum ar fi? E Google Chrome, normal.

Clientul de chat e GTalk şi Google Hangout. Se mişcă bine. (Webcam-ul aprinde un led albastru cînd e activă, ca să ştii să pui o haină pe tine înainte să te vadă oamenii.) Bine, dacă ţineţi foarte mult la Yahoo Messenger, n-o să-l puteţi downloada – mă rog, îl downloadaţi, dar nu-l puteţi instala – însă nu vă opreşte nimeni să folosiţi direct soluţia online de pe site-ul Yahoo.

Player-ul video e încorporat şi oarecum rudimentar. Ştie doar Play/Pause/Stop/Volume/Full screen.

Jocuri găseşti o grămădă pe Chrome Web Store (inclusiv pe vedeta Angry Birds).

Antiviruşi nu-ţi trebuie. Sistemul se updatează automat tot timpul. Şi se autoverifică la boot-are. Şi fiecare pagină deschisă o trece printr-un sandbox. Nu mă întrebaţi cum reuşesc să nu piardă viteză prin asta.

La fel editoare audio/video/foto etc le găseşti sub formă de extensie pentru Chrome. Majoritatea sînt free. Cîteva sînt trial sau comericale. Am întîlnit şi cîteva servicii încă inactive pentru România, de exemplu: Mog Music Web Player, Google Music şi Pandora (radio-uri online, ambele inactive la noi). Pînă la urmă m-am descurcat cu o extensie de GrooveShark mai sărăcuţă. A, şi cu Earbits Radio (ca staţie radio).

Mi-am mai pus un Google Maps, un Weather Forcast şi un Screenshooter, ca să nu mă mai chinui cu CTRL+Flipper Key, respectiv cu CTRL+M pentru File Manager-ul unde se stochează capturile de ecran.

Citeste mai multe despre cloud pe Cloudini.ro

. Citeste tot la pcworld.ro.

Categories:

General